Disperare, tupeu și nesimțire

Trei cuvinte care definesc într-un mod complet campania roșie pentru prezidențiale. Un candidat tras cu cheia, controlat de forțe și grupări obscure, capabil să mintă cu seninătate privindu-te în ochi. Cam asta ne va aștepta pe toți după 16 noiembrie. Plus un tandem halucinant Dragnea – Ghiță care va pune cu botul pe labe tot ce crâcnește în țara asta, de la presă la opoziție, la mediu economic.

Atacurile jegoase de care s-a dovedit capabilă clica asta de șmecheri, parveniți și securiști indică în mod clar care va fi linia pe care intenționează să o adopte în cazul nefericit în care vor câștiga toată puterea în România. Așa cum am mai spus, va fi prea târziu și total inutil să ne mai lamentăm după.

Pentru Timișoara, miza este încă și mai mare. Vom avea de suferit ca oraș și, culmea, ca județ. Pentru că cine își imaginează că aripa tânără din Timiș conectată direct la prof. dr. Victor Viorel plus întâiul socru al țării vor sprijini alocarea de fonduri pentru ca Titu ”ce tzuc Nicule” Bojin să prindă aripi pentru 2016, este în cel mai bun caz naiv. Iar de Robu, ce să mai zic, vor încerca să-l țină pe tușă complet. Nu contează că lovesc sute de mii de timișoreni și timișeni, nu contează că zona rămâne în urmă față de altele din țară. Important e să-și satisfacă ei poftele și să le meargă business-urile și furatul fără să fie deranjați.

Visul oricărui roșu din Timișoara este să aibă primar. La asta visează și fabulează toți din 90 încoace. Iar acum, se simt pe cai mari. Jegul și lăturile vărsate de șefii lor de la București le dau aripi. Le preiau, le mai mestecă puțin și le aruncă mai departe. Se văd deja stăpâni peste tot orașul și peste tot județul. Șoptesc niște păsărele cu dungi pe umeri că deja își negociază posturile locale pentru 2016. Au planuri până în 2024. Nu vor ține cont de nimeni și de nimic. Cel care i-a denumit ciuma roșie cred că nici nu intuia cât de potrivit se va dovedi numele ăsta în cele ce urmează.

Din fericire, aceleași păsărele șoptesc că băieții ăștia vor avea mai multe surprize neplăcute în perioada următoare. Unele dintre ele cu acronime. Iar cea mai mare, pe bază de ștampilă.

Publicat în Cine a umplut paharu', Land of choice, Pe la colțuri | Comentarii închise la Disperare, tupeu și nesimțire

Centura și cei de pe ea

Dacă nu m-ar lua cu greață, aș admira naturalețea cu care unii mint fără să clipească. Exemplul elocvent este de departe centura de sud a Timișoarei. Este evident pentru toată lumea că îi doare fix în gaura curului pe marii și iluștrii decidenți ai țării de problemele de trafic din Timișoara generate de lipsa unei asemenea legături. Această durere este consemnată negru pe alb în documentul numit pompos master-plan de transporturi. Cu toate acestea, se găsesc unii pe la noi să se jure pe roșu aprins că centura se face și că cei care țipă și s-au săturat de toate minciunile lor vorbesc numai prostii. Ca să aibă grămada și vârf mai ziceau unii că însuși luceafărul democrației românești, prof. dr. Victor Viorel, va veni la Timișoara ca să se jure și el pe roșu că centura se face.

Ori am fost eu plecat pe fericitele plaiuri ale vânătorii, ori primul între miniștrii României nu și-a arătat fața prin urbe. Mă gândesc că repetiția de la Oktoberfest i-a cam tăiat din aripi, și a preferat să mintă de la distanță, lăsându-i pe ortacii locali să țină castana fierbinte. Vajnici membri de partid, băieții susțineau cu sete, fără a clipi, că centura se face. Ba mai insinuau că singura șansă de a se face este ca prof. dr. Victor Viorel să ajungă președinte. Asta până când, căzând ca musca-n lapte, chiar șeful CNADR îi contrazice câta, în mod public, pe seninii mincinoși. Spunând, din nou, negru pe alb, că NU EXISTĂ NICIUN PROGRAM DE FINANȚARE PENTRU CENTURA TIMIȘOAREI. Liniște totală.

Ia, seninilor, cum o dregeți pe asta? Probabil tot cu tupeu, crezând că timișorenii sunt niște fraieri care vă vor crede și chiar vă vor vota șeful. Ghinionul vostru este că timișorenii gândesc și înțeleg. Și nu mai cred o clipă că, baronul roșu de Teleorman, urmașul lui prof. dr. Victor Viorel la palatul Victoria, va renunța la autostrada București-Alexandria în favoarea centurii de la Timișoara. Așa că ia plimbați voi câta ursu’ în altă parte, că aici nu mai ține. Poate aveți treabă în parlament să vă apărați corupții și noi vă reținem cu prostiile noastre – centură, spital, sală de sport, etc…

P.S. Că sunteți niște mincinoși patologici, înțeleg. Că nu dați doi bani pe nevoile Timișoarei, înțeleg. Dar cu autostrada Pitești – Sibiu ce mama naibii aveți? Frate, gândiți cu șira spinării. Când o să mute Renault fabrica pe alte coclauri că nu are autostradă spre vest, pe cine o să dați vina? Pe ruși, pe americani, pe klingonieni? Mărețule prim între miniștrii, dacă de-astea faci acum, oare ce vei face dacă-ți dăm și restul butoanelor? Stai liniștit, e doar o întrebare retorică, la care nu vei da răspuns. Din fericire.

Publicat în Îmi caut ouăle | Comentarii închise la Centura și cei de pe ea

Case, terenuri și multă, multă ipocrizie

M-a lovit azi brusc curiozitatea sa vad cum arată situația materială a unuia care se dă de ceasul morții, direct sau prin lachei, să acrediteze ideea că unul din contracandidați e prea ortoman. Familia conducătoare de guvern stă cam așa (valori aproximative, rotunjite în jos):

  • 5000 mp teren forestier
  • 5800 mp teren intravilan
  • 167 mp apartament București
  • 196 mp casă de vacanță
  • 202 mp casă de vacanță
  • 1371 mp teren intravilan
  • 63 mp casă
  • 94 mp apartament București
  • 65 mp apartament București
  • 65 mp apartament București
  • 104 mp teren intravilan București
  • 175 mp apartament București

(Sursa este oficială, se bazează pe declarații publice de avere. Ordinea și împărțirea rămân temă de casă pentru cititor)

Ce mă? Voi vă permiteți să deschideți discuția legată de proprietăți? Asta chiar că e culmea culmilor tupeului! Categoric, cel vizat de campania asta jegoasă, mincinoasă, de cea mai joasă speță, trebuie să clarifice treaba. Și impresia mea e că a cam făcut-o.

Revenind însă la subiect, mă cutremur la gândul că un tip de genul ăsta are posibilitatea să ajungă președintele României. Oricum nu suntem noi, timișorenii, feblețea celor care trag sforile în țara asta, dar băiatul ăsta, care minte cum respiră, ne va pune la colț definitiv cu zâmbetul ăla cinic pe buze. Mințindu-ne împreună cu prietenii lui locali că ne dă centură, că ne dă spitale, că ne dă săli de sport, că ne dă aia sau aialaltă.

Nu mă încântă din cale afară niciunul dintre ceilalți candidați. Sper însă să dăm din Timișoara un semnal cât se poate de clar că nu-l vrem pe cel roșu. După, va fi inutil să ne plângem de milă.

Publicat în Cine a umplut paharu', Pe la colțuri | Comentarii închise la Case, terenuri și multă, multă ipocrizie

E nasoală fraților

Pe la jumătatea lui 2011 am lăsat-o baltă cu blogul ăsta din prea multă sictireală și o doză bună de lene românească. E vremea să las prostiile și să mă apuc iar de lucrare căci treaba e cam nasoală. Și cu țărișoara și cu orășelul. Pe vremuri o ardeam cu Ciuhandu că e așa și pe dincolo (ceea ce nu s-a schimbat, evident) dar băieții și unele fete din ziua de azi ne-o trag de nu mai putem nici respira. Am ars-o noi mulți ani cu nomenclaturiștii bătrâni care nu lasă tineretul să dea la volan și la pedale. Ne-am fălit noi cu punctu’ 8 din Proclamație. Na, luați de-aici. Au venit ăștia tineri și, pe lângă ei, stelele de altădată ale nomenclaturii comuniste pre și post decembriste arată ca niște biete steluțe de brad. Vreți centură? Marș  de-aici! Ce mă? Vreți spital? Fir-ați ai dreacului de fruntași ce sunteți cu Banatu vostru cu tot. Stadion? Sală polivalentă? Păi ce voturi produceți voi mă de vreți din astea? Câti morți au votat mă la voi în ultimii ani de vă permiteți să emiteți și pretenții ?!?

E nasoală fraților, nasoală rău. Multă vreme am zis că suntem noi prea fraieri și nu știm să ne impunem punctul de vedere. În mare măsură încă mai cred. Dar ce dau ăștia de-și zic mândri că-s români Timișoarei e deja peste orice măsură. Mă gândesc cu groază ce se va alege de Timișoara și de România în general cu prof. dr. Viorel în fotoliul de președinte, cu Liviu și Sebi la cârma buldozerului roșu și cu un prim ministru venit din servicii. Cred că e momentul să mai tăiem din film. Acum, în noiembrie, că după aia o să plângem și o să ne tânguim degeaba.

Publicat în Am fost un dobitoc, Cine a umplut paharu' | Comentarii închise la E nasoală fraților

O surpriză plăcută

Deși m-a cam apucat sictireala și n-am mai postat de mai bine de-o lună, mă uit acum și văd că șandramaua a avut constant de la suta de vizitatori unici pe zi în sus.

Vă mulțumesc vouă celor care mă citiți și vă promit că, măcar o vreme, voi mai pune reflectorul pe fața ipocrită a celor care se dau mari, tari și extrem de curați prin urbea noastră. Asta până când o să realizez că sictireala și resemnarea concitadinilor mei au atins un nivel atât de ridicat încât chiar nu mai are rost.

Publicat în Cine a umplut paharu' | Comentarii închise la O surpriză plăcută

Bârfe de pe Dâmbovița…

Cea mai nouă bârfă, de data aceasta de pe meleaguri dâmbovițene, le cam dă fiori celor doi lideri de mare anvergură ai USL-ului bănățean. Se pare că niciunul din cei doi nu mai pupă candidatură și că soluția agreată (deja) este o combinație de lumini și umbre, Ciuhandu – Sârbu.
Titu și Nicu nu se simt deloc confortabil, având în vedere că varianta asta îi cam pune pe tușă pe amândoi. Pe Titu îl presează la mantinelă șmecheru’ de Grindeanu, care îl execută pas cu pas cu o precizie demnă de școala lui Năstase. Nicu e pe cale să și-o fure aspru de la mai marii peneliști, tot mai mulți dintre ei fiind puternic deranjați de poziția fără sens pe care senatorul președinte de filială o expune pe scena politică locală. Gurile cele mai rele chiar anunță chiar alegeri în filială… Rămâne de văzut.
Sincer, nu mă prea interesează cum sfârșesc băieții ăștia. Ce mă interesează este că orașul ăsta este pe cale să intre în linie dreaptă pentru un nou mandat Ciuhandu. Singura porcărie mai mare decât asta este apatia din oraș. Mi-e groază când mă uit în jur și încep să realizez că timișorenii au devenit niște resemnați, care par că nu mai au puterea să iasă din mocirla asta.

Publicat în Pe la colțuri | Comentarii închise la Bârfe de pe Dâmbovița…

Bârfe de pe Bega…

1. Așa cum anunțam aici, povestea cu DNA pare din ce în ce mai reală. Gurile rele spun că o să ia amploare și în scurt timp rahatul va ajunge în ventilatoare pe C.D. Loga nr. 1. Noutatea e că aceleași guri rele susțin că oarece cantitate de rahat o să ajungă și pe unii consilieri locali mai roșii la culoare.

2. Titu și Nicu s-au burzulit și au decis în comitetul struțo-cămilei USL în mare secret că nu acceptă varianta cu Ciuhandu candidat comun. Au avut grijă să nu afle nimeni în afară de gurile rele, presa locală și femeia de serviciu din sediu. Vestea proastă este că sunt șanse mari ca Titu și Nicu să și-o fure de la Victoraș și Crin cu soluția Gigi și Ovi. Mai vedem.

Publicat în Pe la colțuri | Comentarii închise la Bârfe de pe Bega…

Stereotipul ”Tinerii sunt singurii care pot schimba clasa politică”

O mare abureală. A dovedit-o tânărul nostru viceprimar care in doar câteva zile a reușit să-și dea cu mucii în fasole cât încape. Motivul? Foarte simplu: a pus botul la business-uri și a pariat pe cartea Ciuhandu + mafia din primărie. Calculul său politic este în esență simplu, chiar simplist. Ciuhandu stă bine în sondaje, Ciuhandu nu va avea contracandidat credibil, Ciuhandu câștigă din nou, deci pe Ciuhandu mergem. La rândul său, blajinul, gospodarul și evident super-cinstitul nostru edil, a tolerat în ograda proprie crearea unui mic fief pesedist cu afacerile aferente. Condiția? Să nu deranjeze cu absolut nimic clica din jurul său. Un contract nescris, tacit, și cu atât mai nociv pentru fraierii care votează. Tânăra speranță a politicii timișene a mers chiar mai departe, trăgând discret dar eficient sfori locale și naționale pentru dinamitarea ideii de candidat propriu al struțo-cămilei USL la primăria Timișoara. Atât de bine le-a tras, încât însuși Victoraș, în drumul său spre acțiunea ”limbi la udemeriști” s-a oprit pe meleaguri bănățene pentru o limbă-n plus și o declarație de rahat. Titu și Nicu s-au văzut într-un off-side cât casa, la scurt timp după ce s-au declarat mari candidați in 2012. Numai că Titu e activist vechi și trecut prin multe, așa că a tamponat tânăra noastră speranță scurt și cuprinzător, așa cum a-nvățat la școala de partid în tinerețile lui.
Rezultatul? Un mare rahat. Un nou val de ceață peste ochii fraierilor care votează. Un nou pas spre eterna candidatură din Timișoara și încă patru ani de mocirlă. Imagine penibilă a struțo-cămilei USL, care, pe măsură ce trece timpul, în loc să-și consolideze poziția ca alternativă la mafia din primărie, dă din colț în colț, dând în același timp apă la moară eternului cuplu Gigi – Adi. Eroul episodului? Tânărul politician, reprezentantul generației care va schimba politica în România. Fraților, dacă ăștia sunt tinerii care ne vor scoate din rahat, trebuie să ne pregătim stocuri serioase de deodorant, că o să pută mult și bine de acum înainte în orașul ăsta.
Ce mă scoate din sărite este lipsa generalizată de viziune de pe scena politică locală. Oameni educați, inteligenți, care pun botul la niște rahaturi de doi bani doar de dragul unei poziții de o importanță relativă. Oameni care nu au ouăle necesare să ia problema în mână și să spună dracului odată cu voce tare: ajunge cu Ciuhandu, Cojocari și toată trupa de șmecheri. Când dracu o să vină unu’ care să pună capăt acestei povești gri?
Începe să nu mă mai mire deloc indiferența timișorenilor. Titu face ordine în stil comunist cu tânăra speranță care la rândul ei, s-a vândut într-un mod cel puțin prostesc. Victoraș vine și ridică osanale primarului. Nicu încă se mai gândește (mă întreb oare cât naiba s-o mai gândi) și între timp scapă și peneleu’ local local printre degete. Dacă are impresia că odată Drăgănescu revenit o sa mai aibă zile liniștite, greșește amarnic. De pedeliști ce să mai zic, sunt pur și simplu penibili. Nu e bine, frați timișoreni. Nu e bine deloc.

Publicat în Am fost un dobitoc, Îmi caut ouăle | Comentarii închise la Stereotipul ”Tinerii sunt singurii care pot schimba clasa politică”

Bârfe de pe Bega…

1. Săptămâna viitoare niscava consilieri locali dau cu subsemnatu’ la DNA pentru rahatul din rai. Daca se găsește vreunul să ciripească ce trebe’, la Primăria Timișoara sunt șanse mari ca rahatu’ să ajungă în ventilator și să se împrăștie în toate părțile. Nici barba, nici mustața, nici talentele de Șuștra nu te mai prea ajută când începe să pută.

2. Cică liberalilor le-a cam ajuns cu gospodaru’ Ciuhandu. E foarte posibil ca jucăria să se strice de tot în cursul săptămânii viitoare. Rămâne de văzut cine dă primul cu copita în găleata de rahat. Cine s-a înfrățit cu ciuma portocalie pe șestache știm deja.

Publicat în Pe la colțuri | Comentarii închise la Bârfe de pe Bega…

Șmecherii de Timișoara… telenovelă de prost gust

Dacă urcăm ceva mai sus, și anume în rai dăm de o altă șmecherie marca exclusivă a clicii de la primărie. E drept, și șmecheru’ care beneficiază de ea e din altă ligă (de șmecheri evident).
Ingineria este în esență simplă. Se ia una bucată teren, niște fomiști dintr-o primărie, niște alți fomiști de la o judecătorie, se amestecă bine și iese ditamai clubul de fițe. Clubber-ul fițos și trepanat are unde să-și etaleze superficialitatea, banu’ curge gros și la șmecher și la fomiști. Singurii care și-o iau sunt fraierii care din patru-n patru ani votează. Dar eu zic că merită să și-o ia. Cu vârf și indesat.
Faptul că primăria tolerează o situație care într-un oraș normal și o țară normală ar arunca rahatu’ până-n stratosferă e una. Să plătești pentru două-trei mii de metri pătrați și să folosești aproape două hectare e de manual de șmecheri. Să construiești ditamai clubul pe terenul pentru care nu plătești nimic e tupeu. Să dai primăria în judecată că nu-ți dă autorizație de construcție pentru ce ai construit pe terenul pentru care nu ai niciun drept legal e tupeu la pătrat. În fine, să scoți zeci de mii de euro lunar de la fraierii care dau din buci și din cap, într-un spațiu ilegal și pentru care nu plătești niciun leu impozit e tupeu la cub.
Însă cu adevărat urlătoare la cer sunt următoarele:
1. Funcționari (posibil a se citi directori) din primărie au acoperit până în 2010 rahatul
2. Există în Timișoara un judecător care a avut tupeul și nesimțirea incredibilă să-i prelungească șmecherului contractul (gurile rele zic că pe 15 ani), trecând peste o hotărâre de consiliu local și blocând o  procedură de licitație în derulare
Putoarea care vine dinspre Dicasterial și dinspre C.D. Loga nr. 1 devine pe zi ce trece tot mai greu suportabilă. Când nu mai au intrare la bandiții din primărie, șmecherii orașului cumpără judecători. Ce jeg infect de sistem!

Publicat în Cine a umplut paharu' | Comentarii închise la Șmecherii de Timișoara… telenovelă de prost gust